Arsenal – Manchester United 1-3. Cronica meciului perfect

Va mai aminti meciul tur din 29 august 2009? Eu mi-l “remember”-esc perfect. Tin minte ca am inchis televizorul si m-am inchinat multumindu-I celui de Sus pentru Sfantul Bulan care ne-a salvat pielea in acel meci. Old Trafford a tremurat atunci sub asediul unui Arsenal dezlantuit care promitea multe in acest sezon. Desi am castigat cu 2-1, in acea zi am realizat ca pustii lui Wenger incep sa se maturizeze si se vor lupta cu tot “arsenalul” ca sa obtina un trofeu dupa aproape 6 ani de batalii pierdute pe ultima suta de metrii. Si s-a dovedit a fi adevarat pentru ca astazi, echipa de pe Emirates este una din pretendentele la titlul Premier League si un adversar pe masura ce practica un fotbal spectaculos si apreciat de fanii fotbalului de pretutindeni.

Desi au asteptat aproape 5 luni “tunarii” ca sa se razbune, United le-a aratat inca o data cine este si care sunt ambitiile ei in acest sezon si, desi a trecut printr-o perioada lipsita de inspiratie ingreunata si de absenta multor jucatori de baza datorita accidentarilor, vor sa scrie istorie si sa castige cel de-al patrulea titlu consecutiv in Albion. Meciul a inceput cu doua echipe motivate si dornice de victorie, ambele constiente ca un egal ar propulsa-o pe Chelsea la un avans de 3 puncte (mai ales ca londonezii au un meci restanta) si ar sublima categoric sansele la titlu atat pentru United cat si pentru Arsenal. Asadar, Ferguson a trimis in teren o echipa formata din Van der Sar in spatele unei linii defensive ce-i cuprindea (de la stanga la dreapta) pe Evra, J. Evans, W. Brown, Rafael, la mijloc figurand trio-ul Carrick-Scholes-Fletcher iar pe faza ofensiva, in spatele lui Rooney, Park Ji-Sung si Nani. De partea cealalta Arsene Wenger i-a preferat pe Almunia (in poarta), B. Sagna, T. Vermaelen, W. Gallas, G. Clichy, Fabregas (in care stateau toate sperantele tunarilor), A. Song, Denilson, T. Rosicky, S. Nasri si A. Arshavin. Curios pentru “diavoli” a fost prezenta lui Park (justificata insa de incapacitatea fizica a lui Giggs de a juca 2 meciuri consecutive in 4 zile si incompatibilitatea lui Valencia pe flancul stang). Inspirata a fost mutarea lui Nani pe partea dreapta (in al patrulea meci consecutiv in aceasta luna) care s-a dovedit, indiscutabil, omul primei reprize pentru United.

Startul a fost unul activ in ambele tabere, cu cateva patrunderi ale lui Arshavin si doua faze ofensive ale “diavolilor” care au incercat in doua randuri prin cross-urile lui Nani sa le paseze lui Fletcher, respectiv Carrick, insa centrarile decisive pentru Rooney au fost blocate de Gallas si Alexandre Song. In urma cornerului survenit dupa cea de-a doua ocazie, Denilson a fost la un pas sa trimita mingea in propria poarta insa Nasri a fost la locul potrivit si a respins balonul de pe linie. Omul primei reprize pentru “tunari” a fost de departe Arshavin care aproape a deschis scorul in minutul 13 dupa ce l-a driblat pe Brown lasandu-l in sah insa mingea a trecut centimetric pe langa coltul lung unde Van der Sar astepta sa se “lungeasca”. Acelasi rus a plecat din nou pe contraatac si, dupa o minge trecuta pe la Rosicky si pasata apoi de Bakary Sagna co-nationalului sau, Nasri, balonul paraseste suprafata de joc la o inaltime considerabila. Asa cum unul dintre comenatorii meciului a spus la un moment dat, in teren vedeam o echipa fara atac contra unei echipe fara aparare. Daca Arsenal duce viata grea dupa accidentarea olandezului Van Persie (din amicalul cu Italia de acum mai bine de 2 luni), incapacitatea lui Eduardo de a ajunge la forma de acum 3 sezoane (dupa ce a stat un an de zile pe banca datorita accidentarilor) si neafirmarea unor tineri precum Nicklas Bendtner, Carlos Vela sau Fran Merida la prima echipa, Manchester United sufera in continuare in defensiva dupa aplicarea suspendarii proaspat recuperatului Rio Ferdinand (4 etape datorita unei altercatii cu Chris Fagan in meciul de saptamana trecuta cu Hull City) si absenta lui Vidic (care se presupunea ca va fi titular astazi) intrucat Ferguson a fost nevoit sa apeleze din nou la cuplul Brown-Evans care a cam scartait in ultimele luni de zile. Reluand firul narativ al meciului, United raspunde atacurilor lui Arshavin prin Paul Scholes care in incercarea de a expedia o torpila dupa o preluare semi-reusita, este blocat de uriasul William Gallas. Imediat dupa, Nani “coace” o actiune de zile mari dupa un cross pana in capatul flancului drept si un dribling à la Ronaldo mai mult decat reusit trimite un sut-centrare catre poarta lui Almunia, care deviaza usor in plasa un balon pe a carei traiectorie scria: fruntea lui Park.

Minutul 32: 1-0 pentru Manchester United si “diavolii” il imbratiseaza si il incurajeaza pe tanarul portughez care se pare ca isi revine si ne arata tuturor ca vocatia lui este aceea de jucator de banda dreapta. Nici 5 minute mai tarziu, elevii lui Ferguson isi maresc avantajul printr-un contraatac pornit de acelasi Nani, care, dupa un sprint de mai bine de 50m, desi il avea in stanga pe Park, il asteapta pe Wayne ‘Wazza’ Rooney venind dupa o cursa nebuna din propriul careu si ii paseaza, acesta inscriind golul cu numarul 20 in campionat ajungand la cota 21 pentru United in toate competitiile din acest sezon. “Tunarii” esueaza in incercarea de a reduce diferenta pana la pauza iar scorul ramane neschimbat atunci cand jucatorii intra la cabine dupa 45 minute de fotbal-spectacol.

Repriza secunda a debutat cu o actiune individuala indrazneata a lui Rooney care a plecat de unul singur pe flancul stang si a expediat un sut pe poarta ce aproape l-a surprins pe Almunia, acesta nereusind sa retina balonul. Momentul in care Emirates a amutit a fost insa minutul 51 cand, tot in urma unui contraatac, Park a sprintat spre careul advers strecurandu-se printre fundasii lui Arsenal, si desi ii avea in dreapta lui atat pe Rooney cat si pe Nani, a preferat sa fie egoist si sa finalizeze (cu bine, din fericire pentru el) amintindu-ne astfel tuturor fanilor ca inca este un jucator de calitate pe care te poti baza, ultimul sau gol fiind tot in poarta londonezilor sezonul trecut in mansa secunda a Ligii Campionilor. Camerele de filmat surprind apoi niste “tunari” dezamagiti care abia mai tin un poster ce afisa clar si raspicat: KEEP THE FAITH. Au urmat apoi aproape 30 minute in care jocul s-a mutat la mijlocul terenului si fazele ofensive ale lui United s-au rarit considerabil, in special din minutul 60. Arsenal incearca sa construiasca insa nu obtine decat o serie de cornere incheiate cu suturile lui Song, Arshavin si a noului intrat Bendtner care parca nu stie ce sa faca cu mingea atunci cand o primeste. Eforturile lui Wenger de “condimenta” jocul se accentueaza prin intrarea lui Eboue in locul brazilianului Denilson si a lui Theo Walcott in locul fundasului Sagna astfel ca meciul redevine interesant in minutul 79 atunci cand Arsenal revine in joc dupa o foarfeca laterala a lui Thomas Vermaelen, survenita in urma unui corner, balon deviat de acelasi spectator Brown care il lasa fara replica pe Van der Sar. Si iata ca se joaca din nou fotbal pentru ca ultimele minute au reprezentat un asediu neincetat la poarta lui United dar si cateva contraatacuri de exceptie ale “diavolilor” care au ratat monumental intai prin Nani si apoi prin proaspat intratii Valencia si Berbatov. Evra si-a facut datoria pe partea stanga si central-stanga blocand ultimele atacuri ale lui Arshavin. Totusi, finalul de meci il are United care rateaza prin Rooney dupa o preluare putin esuata a coechipierului bulgar, balonul trecand usor pe langa coltul scurt. Meciul se incheie dupa 5 minute de prelungire lasand un gust amar suporterilor veniti sa isi sustina echipa pe Emirates iar noua impresia ca, din nou, a fost un meci intre barbati si, de data aceasta, barbaţei.

United are o perioada relativ usoara jucand etapa viitoare acasa cu Porthsmouth (intr-o lupta disperata de a evita retrogradarea) apoi cu Aston Villa pe Villa Park si din nou pe Old Trafford cu West Ham United. Cu toate acestea, Ferguson trebuie sa se pregateasca de meciul cu Milan din 16 februarie cand “diavolii” ii vor intalni pe Beckham si Ronaldinho pe San Siro. Daca pierdem insa puncte cu aceste echipe in Premier League, victoria de astazi se va dovedi nefolositoare. So…Take me Home, United Road…

Acest articol este o impresie personala si nu un fapt obiectiv al meciului. Este un punct de vedere pur subiectiv si nu contine elemente confirmate pe un site anume.

Va multumesc pentru intelegere!

Articol scris de R@zv@n